|
|
Cetatea de la Both
La capatul orasului, linga Békény, sta o
stinca inalta, cindva
era cetate insa astazi
numai ruinele-i sta la loc. Numele acestei
munti de stinca este Latura Cetatii.
Cindva,
fu mult timp de acum, in aceasta
cetate a
trait D-na Hirip, cu cei doi feciori
ai sai. Avea
feciori chipesi, insa precum
de chipesi pe
dinafara, atit de urit suflet
aveau. Nu
faceau altceva, decit hoinareau
padurile si
se pindeau pe calatori care
erau prin
apropiere, si le jefuiau. De cite
ori mergeau
acasa cu comoara furata,
mama lor le
astepta in poarta cetatii si i-a
incununat.
Deci, precum se vede nici ma-
ma lor nu era
diferit de ei.
Dar nu
furau numai aur si argint, au furat
ei si fete
din satele din apropiere. Precum
au auzit ca in vreun sat o fata s-a logodit,
- 1 -
|
in acelasi noapte l-au
si furat, si credeti
sau nu multe fete
sau ofeliat in cetatea
D-nei Hirirp.
Citeodata aparea
cite un voinic, si a strigat
sus la cetate:
Auzi mai
tilharule Domokos! Da-mi
inapoi logodnica!
- Sau! -
Auzi mai
tilharule Ábrahám! Da-mi
inapoi logodnica!
Mirele
le-au chemat pe fratii Hirip la
duel. Dar nu-i era
frica de nimeni, si in-
totdeauna s-au
intors acasa cu victorie.
Insa intr-o
zi si-au gasit oamenii. Doi
voinici au aparut in
fata cetatii, fratii
Mikó, au venit
dupa logodnicele lor
surorile Lázár.
Precum fratii
Hirip au auzit strigatele
celor doi frati, au
sarit pe cai si au pornit
sa-i infrunte
pe fratii Mikó. Insa cind
vroiau sa iasa
din cetate caii lor s-au
rasfoieste
»»
- 2 -
|